„Mă cheamă Autism „
de Omri Fiman/Marty Murphy
" ...Salut. Daţi-mi voie să mă prezint. Mă cheamă Autism. Probabil că mă cunoaşteţi sau ştiţi despre mine. Sunt o tulburare, o “afecţiune” care atinge multe persoane. Lovesc după bunul plac, când şi unde vreau. Spre deosebire de Sindromul Down sau alte “defecte”, nu las urme acolo unde lovesc. De fapt, mă mândresc cu faptul că mă infiltrez în viaţa unui copil lăsându-l în urmă deosebit de frumos. Mulţi oameni nici nu ştiu că sunt acolo. Ei dau vina pe copil , pentru ce-l pun eu să facă. Eu sunt Autism şi fac ceea ce poftesc.
Eu sunt Autism. Lovesc atât băieţi cât şi fete. Bebeluşi şi copilaşi. Cele mai bune victime ale mele sunt băieţei de 2 ani, dar orice copil este bun. Îmi plac copiii şi ei sunt întotdeauna adevăratele victime, deşi iau ostatici şi pe alţii din familie. E ca şi cum iau doi la preţ de unul. Afectez copilul şi “infectez” toată familia.
Eu sunt Autism. Lovesc atât pe bogaţi cât şi pe săraci. Cei bogaţi se luptă cu mine prin educaţie şi terapie. Cei săraci îşi trimit copiii de-acasă şi n-au putere să se lupte cu mine. Sunt mai capabil să câştig în viaţa copiilor săraci decât a celor bogaţi, dar încerc să prind rădăcini oriunde.
Eu sunt Autism. Sunt o tulburare ce nu face deosebiri. Lovesc albi şi negri, mexicani, ucraineni, ruşi, polonezi, slavi, japonezi, coreeni şi finlandezi. De fapt, lovesc oriunde pe Pământ. Nu cunosc vreo limită de ordin geografic.
Eu sunt Autism. Nu deosebesc nici după religie. Lovesc evrei şi creştini, musulmani şi budişti, ateişti şi agnostici. Nu-mi pasă de religia unei persoane sau ce credinţe are. Când lovesc, oricum va fi puţin timp pentru aşa ceva. Afectez membrii oricărei religii de pe planetă.
Eu sunt Autism şi sunt puternic şi devin din ce în ce mai puternic cu fiecare an, cu fiecare lună, cu fiecare zi, cu fiecare minut şi cu fiecare secundă care trece. Sunt îngrijorat că se vor da bani ca să fiu combătut atât eu cât şi stăpânirea mea asupra copiilor, dar deocamdată nu am a mă teme. Unele ţări precum Kuweit dau ceva bani să-i ajute pe cei ce i-am lovit, iar altele, precum Statele Unite, mai degrabă irosesc bani pe lucruri ridicole cum ar fi descoperirea numărului de indieni americani care practică Voodoo în loc să se lupte cu mine. În aşa atmosferă pot înflori şi face rău atât cât voiesc. În aşa locuri îmi frec mâinile cu drăcească bucurie la gândul problemelor pe care le pot face copiilor, familiilor lor şi societăţii în general.
Eu sunt Autism. Când sosesc, sosesc să stau. Fur visurile şi speranţele familiilor şi le zdrobesc cu plăcere. Văd confuzia şi teama din ochii victimelor mele şi văd formarea ridurilor, grijile şi durerea pe feţele părinţilor. Văd jena produsă de copiii lor din pricina mea şi încercările nereuşite ale părinţilor să-şi ascundă copilul, şi pe mine. Văd lacrimile din ochii părinţilor şi simt lacrimile copiilor. Eu sunt Autism. Las jale în calea mea.
E sunt Autism. Eu doar iau şi nu dau în schimb decât descumpănire şi repulsie. Fur vorbirea şi învăţarea. Fur socializarea şi înţelegerea. Fur “simţul comun” şi, dacă sunt lăsat să o fac, iau totul mai puţin viaţa fizică. Ce las în urmă este aproape mai rău ca moartea. Nu-mi este frică de nimic decât de CURAJ, lucru care, din fericire, văd foarte puţin. Mi-e frică de cei care se ridică şi iau atitudine împotriva mea şi îndrăznesc să se lupte cu mine şi cheamă şi pe alţii în această luptă. Mi-e frică de cei care încearcă să facă puţin bine victimelor mele în familie şi societate. Mi-e frică de cei care împing înainte deşi eu sunt cel care trage. Mi-e frică de ziua când voi fi eradicat de pe planetă.
Totuşi, nu mi-e foarte frică acum. Nu e nevoie. Eu sunt Autism şi pun pariu că mă cunoaşteţi sau ştiţi despre mine. Sau dacă nu, mă veţi cunoaşte în curând. Mărşăluiesc înainte mai repede ca niciodată. Caut alţi copii tot timpul. Caut alţi copii să consum şi alte vieţi să distrug. Mi-e groază de ziua când se va privi la mine cu milă sau – mai rău – cu înţelegere pentru că în acea zi voi începe să mor.
Dar între timp sunt în siguranţă, liber să bântui tot mai mult. Liber să aduc durere şi suferinţă, ceea ce fac atât de bine. Sunt într-o misiune şi am mult de muncă şi din fericire nimeni nu mă opreşte încă.
... Salut. Daţi-mi voie să mă prezint:
- Mă cheamă Autism. Poate mă cunoaşteţi sau ştiţi despre mine. Dacă nu, nici o grijă , mă veţi întâlni curând …"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu