" DE POTI SA MA AJUTI, NU-NTOARCE CAPUL,

IN LOCUL MEU PUTEA FI ALTUL,

PUTEA FI CHIAR COPILUL TAU

CE BINE CA NU E....SUNT EU... "
Se afișează postările cu eticheta terapie ABA Galati. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta terapie ABA Galati. Afișați toate postările

marți, 10 decembrie 2013

"Tricoul de campion" !



     Dati-mi voie sa impart cu voi , cea mai frumoasa " poveste" scrisa vreodata, despre un copil cu autism si totodata sa vi-o dedic tuturor, mamici si tatici speciali, care cu siguranta va veti regasi in aceste superbe randuri ...
     Si pentru ca acestea i-au fost dedicate in primul rand lui Cosmin, am si consimtamantul penitei " fermecate", autoarea de drept a randurilor minunate de mai jos , sa postez aici, pentru noi toti, aceasta "poveste cu suflet", mult suflet:

   "Pe roata olarului un boț de lut așteaptă să prindă viață, este un copil, este incomplet. Olarul lucrează cu drag, cu atâta drag pentru pumnul lui de lut, încât nu are timp să vadă nici că lutul e pe terminate, nici îngerul de lângă el, ce așteaptă să-și primească umbra. Copiii sunt umbra îngerilor și îngerul e din ce în ce mai nerăbdător să se joace cu umbra lui.
    Olarul îşi vede mai departe de opera lui, cântă încet, cântec numai de el știut. Îi trebuie culoare pentru ochi, culoare pentru suflet, lumină pentru minte, ca lucrarea să-i fie completă. Se uită spre cer și în clipa aceea știe ce culoare vor avea ochii copilului. Îi desenează, îngerul se bucură, îi place albastrul, că doar de acolo a venit.
    Dumnezeu cântă, se oglindește în ochii copilului și desenează sufletul, îl desenează în alb, diafan și pur ca un fulg de nea, apoi se pregătește să-i pună pe frunte coroana de lumină. Începe să deseneze cu penelul înmuiat în soare, pune o rază,mai pune una… apoi se oprește auzind un clinchet de clopoței și glas de copii ce cântă un colind rezemați de o stea.
    Tresare. Își amintește că azi e Ajunul Crăciunului. Tresare și copilul, îi place muzica îngerilor, pentru el e primul lucru pe care îl "vede" acum cu sufletul lui alb, tresare și zâmbește…este primul lui zâmbet. Îi zâmbește îngerului său cu care a rămas singur, olarul fiind demult la poartă să asculte colindul.
    Îngerul îl privește mut de uimire. Cât de frumos este un copil cu ochi albaștri care zâmbește! Nu mai are răbdare, își ia umbra în brațe și pleacă fericit cu ea. Ce dacă nu are decât o rază de lumină pe față! Ce dacă nu este terminat! Are suflet, are cerul în ochi, știe să se bucure când aude un cântec. Îl ia de mânuță și încep să alerge, să alerge în lumea nevinovată a copilăriei, și rămân acolo o viață.
    Copilul, zâmbind inocent, nu vede lacrima mamei, când el nu reușește să pronunțe simple cuvinte, când nu poate să-l învețe poezii cu pitici în ibrice sau cățeluși năzdrăvani. Cuvintele trec neînțelese pe lângă el, el înțelege numai cântecul ierbii, al păsărilor, cântecul inimii mamei sale ce-l strânge cu disperare la piept când îl leagănă. Nici tristețea tatălui său nu o înțelege, tristețe atât deamară când vede cum băiatul său învârtește ore în șir o rotiță, dezinteresat de mașinuțe, de avioane sau de mingea colorată.

    Copilul este autist și trăiește în lumea lui, are prieteni ca și el, răpiți de îngeri înainte de a fi terminați, cu care se înțelege prin necuvinte, se joacă cu îngerul lui păzitor făcând ninsori din bucățele de hârtie, nu-i pasă de nimic din lumea oamenilor ce se cred normali. El nu cunoaște lumea reală în care trandafirul are și spin, în care florile de mac ascund venin, nu știe de ciuperci adormitoare, de pete din soare, nu știe de invidie și ură, nu judecă oameni ce știu numai să ia, nu să și dea. El are lumea lui, iar uneori, după ce în noapte își amintește zâmbetul olarului, desenează icoane naive ca și sufletul său.
    Deseori, Creatorul îl privește cu ochi triști, înnegurați și atunci, recompensă pentru neatenția lui de o clipă, trimite părinților câte–o lacrimă luminată de un zâmbet de fericire. Mama are lacrimi de bucurie pentru primul pas făcut la trei ani, pentru cuvântul “apă” spus la patru ani, pentru prima floare tremurată, desenată de ziua ei, la opt ani. Pentru ea copilul acesta neterminat este cel mai frumos, cel mai deștept, cel mai special copil din tot universul.
    Tatăl său îl privește tot de după lacrimi cum fixează mingea, cum îi tremură corpul firav de atâta concentrare, cum reușește să ducă încet mingea spre poartă. Pentru el copilul acesta este minunea lumii, chiar dacă nu poate vorbi decât cu îngerii, chiar dacă nu știe cuvintele oamenilor mari, chiar dacă pașii cu care a dus mingea spre poartă sunt atât de temători, atât de nesiguri. 
     Tricoul pe care îl poartă copilul, cu numărul zece pe spate, spune tot despre acest suflet. Este un campion. Campionul sufletelor curate, al voinței, al iubirii.
     Copilul cu numărul zece pe tricou este fericit, îngerul lui păzitoreste fericit, chiar și portarul, alt suflet neterminat, râde fericit. Cei mai fericiți sunt părinții lui ce merită și ei tricouri cu număr de campioni. Toți sunt fericiți, doar Dumnezeu începe să plângă într-o ploaie caldă și tristă pentru clipa sa de neatenție. Picăturile de ploaie se amestecă cu lacrimile de bucurie ale părinților. Azi copilul furat de înger înainte de a fi terminat a dat pentru prima dată cu piciorul în minge. A reușit să-și învingă neputința.   

Copilul acesta există. Îl cheamă Cosmin Face parte din viața mea, iar mama lui, Nicoleta, este cea mai deosebită ființă pe care o cunosc eu, între noi fiind o relație specială.Din considerente etice nu-i pot da numele, dar dacă cineva are nevoie de un sfat bun, mă poate contacta.
Pentru a putea ajuta și alți copii autiști, această mămică minunată a înființat la noi în oraș o asociație prin care luptă pentru copilul ei și pentru alţi copii ce sunt în aceeași situație. Dacă aveți nevoie, nu ezitați sa contactați APCA - Asociatia de Sprijin Pentru Parinti si Copiii cu Autism Galati....."




miercuri, 30 ianuarie 2013

Terapia de acasa X - sansa noastra pentru o recuperare cat mai completa


   A inceput un an nou, speram macar la fel de bun ca si cel trecut, un an in care nu ne rugam pentru miracole peste noapte, ci pentru sanatate, forta si rabdare...
   Terapia de acasa, conturata deja pe stilul ABA/VB decurge frumos si lin as putea spune, Cosmin fiind aproape de nerecunoscut fata de momentul in care am hotarat sa schimbam stilul de lucru, cand aproape refuza sa mai stea in terapie.. In urma tuturor instructajelor pe ABA/VB, am iinteles treptat ce insemna motivatia interna a copilului de a invata lucruri noi, cum poate fi transformat un stil rigid de predare intr-unul placut si distractiv, extrem de benefic pentru copil pe termen lung, pastrand in aceleasi timp principii si obiective clar determinate.


    Cosmin a "spart" efectiv  carapacea dintre el si tot ce-l inconjoara, il poti arata oameni, locuri sau jucarii noi si el devine extrem de interesat de ele, e atent la tot ce se vorbeste si capteaza toate informatiile din jur , te trezesti peste noapte ca nu-ti mai cere " Vreau suc" ci " Mami, vreau suculet", invata  usor din mediul natural si situatii noi , timid incepe sa puna si intrebari , te poti intelege usor cu el si in general a devenit un copil  PREZENT in toate.



   Pe tot parcursul acestei postari , am pus filmulete cu programe pe intraverbal ( unde copilul trebuie sa complenteze " logic" o propozitie ) dar si discriminare multipla ( care presuspune un SD destul de lung si "natural" i-as putea spune, cu 2 componente- aceeasi categorie, dar caratceristici diferite  - astfel ca si copilul e obligat sa fie atent la toata cerinta si sa raspunda din nou " logic", la astfel de SD-uri )- programe peste care deja Cosmin a trecut cu destula usurinta .



   De curand am avut reevaluarea fireasca dupa 6 luni, pe acelasi test complex si extrem de actual VB-MAPP. In urma acesteia , a reiesit foarte clar ca in ultimele 6 - 7 luni Cosmin a inregistrat progrese rapide si extrem de importante  pe toate ariile,  ceea ce de altfel remarcam si noi zi de zi , alaturi de el. Fara sa ne dam seama, dar si datorita progreselor lui , am inceput sa-i vorbim si sa-i explicam totul exact ca si unui copil normal, lucru la care nu indrazneam sa visam cu ceva timp in urma.


   Prin luna decembrie ii repetasem de curiozitate si Portage-ul ( desi stiu ca nu e foarte complex) si saltul cel mai mare era inregistrat pe cognitiv ( IQ - 72 - asadar in limite normale deja), pe limbaj ( chiar daca inca avem de lucrat pe pronuntie si dezvoltarea frazelor), iar scorul cel mai mic ( deloc surprinzator , avand in vedere ca suntem parinti supraprotectori) l-a inregistrat pe autonomie personala.

   Bineinteles ca exista in continuare aspecte pe care trebuie sa lucram intensiv, comportamente neadecvate si abiliatati unde inregistreaza scoruri destul de scazute, pe interactiune sociala si conversatii, dar speram ca incet incet , cu ajutorul terapiei si al credintei,  sa le remediem si pe acestea.
 
     
     Si dupa aproape 2 ani de cand scriu pe acest blog, am decis sa atasez  in dreapta blogului si o sectiune pentru  toti cei care POT dar mai ales VOR sa ajute...
     Daca doriti sa fiti alaturi de noi in lupta pentru recuperarea lui Cosmin, o puteti face  prin donatii directe sau directionarea a 2% din impozitul anual pe venit  .
    Aceasta modalitate din urma, de sprijinire a unei cauze sociale printr-o simpla semnatura , prin intermediul asociatiilor si fundatiilor, se face prin completarea formularului 230 , pentru persoanele salariate in 2012 sau formularul 200, pentru profesiile liberale ( medici, avocati etc) . 
   Puteti descarca respectivele formulare ( cu data preeditate) , accesand sectiunea DONEAZA 2% din impozitul pe venit PENTRU COSMIN" 
   Pentru cei de pe raza orasului Galati, putem prelua sarcina depunerii formularelor la administratia financiara , fara a mai fi nevoie sa va deplasati personal la ghiseu.




     Asa cum probabil stiti,  in urma cu 2 ani si jumatate am inceput sa luptam pe cont propriu, pentru recuperarea lui Cosmin, "protagonistul" acestui blog si micul nostru razboinic in lupta cu autismul . 

  Am strabatut un drum greu pana astazi, extrem de durerors pentru sufletul nostru de parinte, dar plin de realizari importante si astazi putem spune ca toate eforturile noastre nu au fost in zadar, fiindca se pare ca in cazul lui Cosmin , putem vorbi de sanse reale de recuperare...
    Insa, pentru ca el sa reuseasca cu adevarat, trebuie continuata aceasta terapie intr-un ritm cat mai sustinut, iar acest lucru implica un efort financiar urias pentru familia noastra.   

    La ora actuala costurile lunare ale terapiei lui Cosmin ( in conditiile in care mai bine de jumatate din terapie o face alaturi de mama lui) , sunt urmatoarele:
- coordonare cu un analist comportamental BCBA - aprox 1000 ron /luna
- salariu al II-lea terapeut ( primul fiind mama) - 600 ron / luna
- salariu "shadow" - gradinita ( 2 zile pe saptamana, restul fiind tot cu mama) - 200 ron/ luna
- gradinita particulara ( pentru care am fost nevoiti sa optam ca sa putem merge cu shadow) - 600 ron/ luna
- logopedie - o ora pe saptamana/4 sedinte pe luna - 140 ron / luna
   Exceptand celelalte cheltuieli ( materiale didactice specifice)  , tot ajungem  luna de luna, la un total de aproximativ 2540 ron -  o suma care pe termen lung, poate ingenunchea orice familie „ normala” din Romania zilelor noastre...


    
  


  Acum il puteti ajuta pe Cosmin , dar si pe alti copii cu autism incrisi in  APCA - Asociatia de Sprijin pentru Parintii si Copiii cu Autism Galati (  http://autism-galati-apca.blogspot.ro/), directionand 2% din impozitul datorat statului .  
  Aceasta asociatie a luat fiinta in 2011 , cand afland de diagnosticul lui Cosmin,  am inceput sa ne " zbatem" pentru infiintarea unei asociatii , prima de acest gen din orasul nostru. 
  La acel moment nu stiam exact unde vom ajunge, dar  am plecat la " drum" cu speranta si credinta in suflet ca prin intermediul unei astfel de organizatii , viitorul copiilor nostri " speciali" va arata mult mai bine decat prezentul.... 
   Am fost primul glas care a " vorbit " pentru acesti copii in orasul nostru si speram ca demersul nostru va reprezenta un sprijin real si pentru alte familii din Galati, ce vor sa lupte pentru recuperarea copilului lor...
   
   Pentru tot sprijinul de pana acum, dar si pentru orice ajutor din viitor , va multumim anticipat  cu recunostinta si respect tuturor...






sâmbătă, 11 august 2012

Terapia de acasa VII - " Magia" cuvintelor...

   A sosit vremea cand in sfarsit putem simti " magia" cuvintelor din bagajelul lui Cosmin, atat de "gol" la inceput si  in care cu greu am adaugat cuvant dupa cuvant, pana ce astazi am ajuns sa-l stim atat de "plin"...

   E drept ca ne va lua ceva timp sa facem si putina ordine in acest bagajel minunat , dar cu rabdare, multa munca, speranta, credinta si iubire, orice este posibil...

   Deoocamdata aceasta " magie" a cuvintelor ne aduce achizitii din ce in ce mai multe, pe tot parcursul zilei. Acum e de ajuns sa-l sprijin pe Cosmin in propozitii sau conversatii , iar el stie sau invata deja cum trebuie continuat, iar aceasta abilitate a lui, incerc sa o transfer cat mai natural cu putinta in toate situatiile...

   Intre timp am profitat si de vacanta, am mers pe programe de mentinere, logopedie, invatare din mediu, dar si  notiuni cu adevarat utile la gradinita , plus programe care sa-i dezvolte capacitatea de a " povesti" cat mai mult, ceea ce vede, ceea ce face, ceea ce stie...
  
   La inceputul verii am avut si prima evaluare pe VB, extrem de riguros si atent realizata ,  pe baza a 2 teste complexe  deosebite, in urma careia a reiesit la Cosmin, foarte important, o dezvoltare  echilbrata pe toate ariile, astfel ca nu mai avem o " prapastie"  pe un palier anume ( cum era verbalizarea in trecut ), ci trebuie sa recuperam doar decalajele ,  intr-un ritm cat bun...

   VB-ul , aceasta ABA mult rafinata , ( axata pe comportamente verbale), cu siguranta la Cosmin, indiscutabil, este exact ceea ce ne trebuie la momentul de fata, cand trebuie sa dezvoltam foarte mult spontaneitataea limbajului deja existent si sa-l dezvoltam in continuare cat mai mult, iar in acelasi timp sa-i crestem si motivatia de a interactiona corect si cat mai mult cu cei din jur , prin initierea unei conversatii si nu numai...

  Ajutati si de " magia" cuvintelor , speram sa realizam cat mai multe lucruri minunate ...Doamne ajuta...

  






marți, 29 mai 2012

ANUNT IMPORTANT : Ajuta-ne sa TE cunoastem !


    Asociatia de Sprijin pentru Parintii si Copiii cu Autism Galati - APCA , anunta inceperea unui demers deosebit de important pe plan local pentru comunitatea familiilor afectate de autism , dar si pentru cei interesati sa lucreze in acest domeniu si anume : crearea unei baze de date cu terapeutii / tutorii ABA , de pe raza orasului Galati , cu sau fara experienta, inclusiv studenti la psihologie, pedagogie , educatie fizica si sport (kinetoterapie), cadre didactice si alti specialisti dornici sa isi continuue dezvoltarea profesionala pe aceasta directie .
    Aceast demers al asociatiei noastre vine in intampinarea numeroaselor solicitari primite din partea parintilor aflati la inceput de drum in recuperarea unui copil cu autism, dar si ale celor deja familiarizati cu terapia ABA si alte terapii complementare si pe care dorim sa-i sprijinim prin acest proiect.
In acelasi timp prin acest demers al asociatiei, ne propunem sa cream o punte de legatura intre persoanele specializate sau dornice sa ajute un copilas cu probleme si familiile dispuse sa inceapa sau sa continuue un pogram terapeutic , mai ales in mediul de acasa a copilului sau acolo unde nu este posibil acest lucru, in spatiul amenajat al asociatiei .
    Aceasta baza de date va reprezenta, speram noi , un ajutor real mai ales pentru parinti , care vor castiga astfel timp extrem de pretios in recuperarea copilului lor, iar pentru terapeuti un suport util in dezvoltarea profesionala ulterioara.

    In acest sens va rugam sa ne trimiteti un CV pe adresa de email : si pe langa alte date, va rugam sa includeti in respectivul CV si raspunsurile la urmatoarele intrebari :

1.Ce pregatire / facultate /cursuri de formare , aveti pe tehnici de recuperare in tulburarile din spectru autist ?
2.Ce experienta anterioara aveti in terapia ABA si alte terapii complementare si care a fost rolul dvs in recuperarea unui copil cu autism ? Daca sunteti in situatia in care nu ati mai lucrat inainte cu un astfel de copil, mentionati pe scurt ce va motiveaza sa incepeti sa lucrati in viitor cu acesti copii speciali.
3.Cu cati copii cu autism ati mai lucrat inainte ? Specificati pe rand si varsta acestora.
4.Ati mai lucrat " sub " supervizarea unui coordonator de programe ? Daca da, mentionati numele acestora ( sau organizatia din care fac parte ) si in plus, daca preferati sau nu , in viitor sa lucrati sub aceeasi coordonare.
5.Care este intervalul de timp pe care-l puteti aloca acestei acitivitati? Va rugam sa specificati daca sunteti disponibili si dupa ora 16.00, cate ore pe zi, zilele saptamanii etc.
6.Ati mai lucrat in mediul de acasa al copilului sau ca " shadow" ? Daca veti avea de ales, pentru ce ati opta : sa lucrati in mediul de acasa al copilului , la sediul asociatiei sau " shadow" ( = insotitorul copilului la gradinita sau scoala ) ?
7.Care sunt asteptarile dumneavoastra personale legate de aceasta activitate ? 
autism.galati@gmail.com

    Asociatia noastra isi propune sa contacteze in cel mai scurt posibil , dupa primirea unei solicitari, persoanele care se "pliaza" cel mai bine pe nevoile fiecarui copil in parte, in functie in egala masura de optiunile parintilor dar si de cele mentionate in CV-urile trimise catre asociatia noastra.

    Acest anunt trebuie si are nevoie sa fie " promovat" , indiferent de calitatea dumneavoastra, parinte, specialist , voluntar sau prieten, drept pentru care va multumim anticipat pentru tot sprijinul acordat ....

 

joi, 10 mai 2012

Terapia de acasa V - emotii, abstract, comunicare...

   Cosmin a inceput incet, incet sa lucreze pe concepte din ce in ce mai " grele", pe sistemul de tokeni, foarte mult pe reciprocitate sociala, conversatii simple, emotii,  iar asta  impune din partea noastra,   multa atentie in tehnica, programe si pasi in terapie...Dar este extrem de  incurajator  sa vezi cum astfel de concepte atat de abstracte,  pot fi predate si invatate cu ajutorul terapiei ABA, cum poti avansa incet si sigur pe un "teren" care altadata ti se parea de neatins...
   Putini stiu ca ABA este o stiinta , nu doar o metoda oarecare aparuta peste noapte , ABA este stiinta care studiaza comportamentul uman de peste 70 de ani si singura metoda care s-a dovedit eficienta in recuperararea copiilor cu autism, prin studii mentiunte in timp si prin rezultate remarcabile. La fel de adevarat este insa, ca din pacate deocamdata in Romania ABA nu este nici pe departe aplicata corect, nici macar acolo unde se pretinde ca se " stie" ABA, iar adevaratii specialisti sunt atat de putini la numar ... Si daca mai intervin si factori precum , varsta copilului in momentul in care incepe terapia, numarul de ore pe care si-l permit parintii, profesionalismul coordonatorului de programe si in acelasi timp al terapeutilor, precum si implicarea si gradul de informare al parintilor, accesul la integrare REALA in invatamantul de masa, potentialul copilului, etc...atunci ne dam seama ca intr-adevar, din pacate , in lupta cu autismul, parintii copiilor cu autism au de trecut mult mai multe obstacole decat s-ar crede la prima vedere...De aceea procentul de recuperare este inca mult prea mic , in comparatie cu tarile in care terapia ABA este implementata corect si de atat de mult timp...
    Asadar sunt absolut laudabile eforturile asociatiilor din tara, care au inceput sa organizeze conferinte, cursuri si diverse evenimente , precum si implicarea altor persoane care initiaza  proiecte si actiuni in tot ceea ce priveste problematica autismului si a metodelor de interventie. Si asta pentru ca  toate aceste demersuri sunt extrem de utile parintilor, specialistilor si tuturor celor implicati , dar cel mai important este ca pe termen lung, vor avea cu siguranta ca efect , tocmai cresterea acestui procent de copii recuperati si in tara noastra.
   Personal, am avut sansa de a participa  la prima Conferinta ABA din Romania  si am fost placut impresionata de tot ce s-a intamplat acolo, de lucrarile prezentate si de profesionalismul lectorilor, m-am intors cu informatii pretioase dar mai ales increzatoare, ca desi lucrurile se misca destul de incet, totusi ele se indreapta spre o directie mult mai buna, fata de tot ce a existat pana in prezent...
   Intre timp, m-am inscris la inca un curs ABA, care imi este din nou, extrem de util... iar peste toate acestea, cel mai mult conteaza  progresele lui Cosmin in terapie  , care sunt din ce in ce mai mari, reale si vizibile ...

    Mergem tot inainte...Doamne ajuta...








vineri, 20 aprilie 2012

Curs – “Tehnici de terapie in tulburarile de spectru autist” – Galati - Informatii actualizate


STRUCTURA CURSULUI
1.      Identificarea si intelegerea aprofundata a caracteristicilor copiilor cu tulburari de spectru autist:
  • Particularitatile limbajului;
  • Dezvoltarea cognitiva;
  • Caracteristici comportamentale;
  • Tulburarile de integrare senzoriala;
  • Dificultati in relationare/ socializare;
  • Principii generale: recompensare, extinctie, pedeapsa;
  • Reguli generale de modelare a comportamentului;
  • Sistemul de recompensare;
  • Lucru in Discrete Trial;
  • Tehnici: promptare, modelare, analiza sarcinii;
  • Evaluarea situatiei de invatare;
  • Reguli de invatare/ masterare;
  • Stabilirea obiectivelor functionale;
  • Comunicarea functionala.
  • Cum alegem programele de terapie?
  • Prezentarea programelor terapeutice pe etape de dezvoltare.
  • Analizarea programelor terapeutice in functie de abilitati;
10.   Esec vs reusita: am facut totul “ca la carte”, de ce nu se vad rezultate?
  •   Intelegerea si implementarea gresita a tehnicilor;
  •  Nerespectarea regulilor de catre toti cei implicate in terapie;
  • Lipsa consecventei;
  • Sarirea peste pasi;
  • Lipsa recompenselor;
  •  Factori ce tin de copil: varsta, potential, autostimulari.
11.  Generalizare si mentinere.
12.  Prezentarea sistemului de tokeni;
13.  Tehnici de utilizare a recompensei (Differential reinforcement, Positive reinforcement, Negative reinforcement, Differential Reinforcement for Other behaviors, Differential Reinforcement for Alternative behaviors);
14.  Integrarea copiilor cu tulburari de spectru autist in gradinite si scoli normale:
  • Cunostinte necesare “umbrei” in vederea integrarii copilului cu tulburare de spectru autist in gradinita/scoala;
  • Atributiile educatoarei – ce trebuie sa faca educatoarea atunci cand are in clasa un copil cu tulburare de spectru autist?
  • Abilitati/achizitii minime necesare copilului pentru a incepe lucrul la gradinita;
  • Obiectivele generale de atins in scoli/gradinite si modalitati de interventie pentru atingerea lor;
  • Relatia intre dezvoltarea cognitiva, teoria mintii si integrarea sociala;
  • Modalitati de prompt la gradinta/dependenta de prompt/reducerea prompului – cand se retrage „umbra”?
  • Comportamentele neadecvate in grupul de copii si modalitati de interventie;
  • Colectarea datelor referitor la comportamentele neadecvate si abilitatile care trebuie dezvoltate la gradinita/ scoala;
  • Sistemul de recompensare si aplicarea lui la gradinita/ scoala;
  • Diferente in stabilirea obiectivelor integrarii copiilor cu Sindrom Asperger/ autism inalt functional si a celor cu autism infantil sau retard asociat;

marți, 20 martie 2012

Terapia de acasa IV - " tot mai sus"....

       Au trecut 6 luni de cand am mutat terapia acasa si am schimbat radical modalitatea de lucru , efortul depus de noi ca si terapeuti fiind pe masura, dar mai presus de toate rezultatele lui Cosmin sunt cele care vorbesc de la sine....De ceva timp majoritatea programelor sunt bazate pe  " abstract" ( mai pe inteles, am trecut pe " gandirea logica" ) si bineinteles pe limbaj si comunicare functionala si desi marturisesc sincer, ca mi-a fost teama de acest pas important, rapiditatea cu care Cosmin a inceput sa mastereze m-a uimit chiar si pe mine...
      Mai mult ca niciodata sunt convinsa ca asa cum intuiam de mult, Cosmin e genul de copil care trebuie supus continuu  " provocarilor" , noi si diverse, in nici un caz  tinut in loc pe o serie mica de programe rigide , iar asta inseamna ca daca pentru el se simplifica oarecum lucrurile ( fiindca incepe sa cunoasca si sa stie din ce in ce mai multe), pentru noi se complica , fiind "obligati" sa tinem pasul cu el ( bineinteles ca este una din "obligatiile" care ne aduc si cea mai multa bucurie in suflet)...
      Astazi " lucram " cu succes pe programe de prepozitii ( pozitii spatiale), categorii ( "extensii " logice ale notiunii de categorii) , descriere actiuni in propozitii simple - S.V.S ( substantiv-verb-substantiv)  , antonime avansat cu  programe de S.A. ( substantiv -adjectiv - aici Cosmin trebuie sa discrimineze corect substantivul corelat cu adjectivul), verbalizare pe cunostinte generale, reciprocitate sociala, comunicare functionala etc....
      Pe langa toate aceste lucruri atat de bune, care se intampla vis-a-vis de terapia lui Cosmin, in acelasi timp nu ne putem lasa dusi de val, fiindca trebuie sa avem puterea sa mentinem acelasi  ritm alert de achizitionare si sa avem mereu grija de toate aspectele , la fel de importante ale terapiei... Astfel , desi Cosmin achizitioneaza foarte mult si foarte repede la masuta, trebuie sa reuseasca sa transfere din ce in ce mai mult aceste informatii si in mediu, adica sa generalizeze, iar acest lucru  , mie personal, mi se pare la fel de " greu" ca si terapia de la masuta...De fapt,  generalizarea nu e atat de usoara cum poate parea pentru parinti la prima vedere si cu siguranta are importanta ei ,  cum au  de altfel toate "piesele de puzzle" ce duc la construirea  procesului de recuperare al unui copil cu autism...Si asta pentru ca exista intr-adevar o alta mare problema  a copiilor acestia atat de speciali : in esenta , ei stiu atat de multe lucruri ...si totusi la o prima vedere, arata atat de putine celor din jur ...incat merita absolut tot efortul de a scoata la lumina resursele lor nebanuite ...

     Din groapa intunecata a autismului , incet - incet NE RIDICAM, LUPTAM si NE RUGAM sa ajungem  ..." tot mai sus"...
 






duminică, 22 ianuarie 2012

Atat de trist, emotionant , dar mai ales cumplit de adevarat...

     
              „Mă cheamă Autism „
                                                                         de Omri Fiman/Marty Murphy

 
      " ...Salut. Daţi-mi voie să mă prezint. Mă cheamă Autism. Probabil că mă cunoaşteţi sau ştiţi despre mine. Sunt o tulburare, o “afecţiune” care atinge multe persoane. Lovesc după bunul plac, când şi unde vreau. Spre deosebire de Sindromul Down sau alte “defecte”, nu las urme acolo unde lovesc. De fapt, mă mândresc cu faptul că mă infiltrez în viaţa unui copil lăsându-l în urmă deosebit de frumos. Mulţi oameni nici nu ştiu că sunt acolo. Ei dau vina pe copil , pentru ce-l pun eu să facă. Eu sunt Autism şi fac ceea ce poftesc.                                                                     
     Eu sunt Autism. Lovesc atât băieţi cât şi fete. Bebeluşi şi copilaşi. Cele mai bune victime ale mele sunt băieţei de 2 ani, dar orice copil este bun. Îmi plac copiii şi ei sunt întotdeauna adevăratele victime, deşi iau ostatici şi pe alţii din familie. E ca şi cum iau doi la preţ de unul. Afectez copilul şi “infectez” toată familia.

     Eu sunt Autism. Lovesc atât pe bogaţi cât şi pe săraci. Cei bogaţi se luptă cu mine prin educaţie şi terapie. Cei săraci îşi trimit copiii de-acasă şi n-au putere să se lupte cu mine. Sunt mai capabil să câştig în viaţa copiilor săraci decât a celor bogaţi, dar încerc să prind rădăcini oriunde.

     Eu sunt Autism. Sunt o tulburare ce nu face deosebiri. Lovesc albi şi negri, mexicani, ucraineni, ruşi, polonezi, slavi, japonezi, coreeni şi finlandezi. De fapt, lovesc oriunde pe Pământ. Nu cunosc vreo limită de ordin geografic.

     Eu sunt Autism. Nu deosebesc nici după religie. Lovesc evrei şi creştini, musulmani şi budişti, ateişti şi agnostici. Nu-mi pasă de religia unei persoane sau ce credinţe are. Când lovesc, oricum va fi puţin timp pentru aşa ceva. Afectez membrii oricărei religii de pe planetă.

     Eu sunt Autism şi sunt puternic şi devin din ce în ce mai puternic cu fiecare an, cu fiecare lună, cu fiecare zi, cu fiecare minut şi cu fiecare secundă care trece. Sunt îngrijorat că se vor da bani ca să fiu combătut atât eu cât şi stăpânirea mea asupra copiilor, dar deocamdată nu am a mă teme. Unele ţări precum Kuweit dau ceva bani să-i ajute pe cei ce i-am lovit, iar altele, precum Statele Unite, mai degrabă irosesc bani pe lucruri ridicole cum ar fi descoperirea numărului de indieni americani care practică Voodoo în loc să se lupte cu mine. În aşa atmosferă pot înflori şi face rău atât cât voiesc. În aşa locuri îmi frec mâinile cu drăcească bucurie la gândul problemelor pe care le pot face copiilor, familiilor lor şi societăţii în general.

    Eu sunt Autism. Când sosesc, sosesc să stau. Fur visurile şi speranţele familiilor şi le zdrobesc cu plăcere. Văd confuzia şi teama din ochii victimelor mele şi văd formarea ridurilor, grijile şi durerea pe feţele părinţilor. Văd jena produsă de copiii lor din pricina mea şi încercările nereuşite ale părinţilor să-şi ascundă copilul, şi pe mine. Văd lacrimile din ochii părinţilor şi simt lacrimile copiilor. Eu sunt Autism. Las jale în calea mea.

     E sunt Autism. Eu doar iau şi nu dau în schimb decât descumpănire şi repulsie. Fur vorbirea şi învăţarea. Fur socializarea şi înţelegerea. Fur “simţul comun” şi, dacă sunt lăsat să o fac, iau totul mai puţin viaţa fizică. Ce las în urmă este aproape mai rău ca moartea. Nu-mi este frică de nimic decât de CURAJ, lucru care, din fericire, văd foarte puţin. Mi-e frică de cei care se ridică şi iau atitudine împotriva mea şi îndrăznesc să se lupte cu mine şi cheamă şi pe alţii în această luptă. Mi-e frică de cei care încearcă să facă puţin bine victimelor mele în familie şi societate. Mi-e frică de cei care împing înainte deşi eu sunt cel care trage. Mi-e frică de ziua când voi fi eradicat de pe planetă.

     Totuşi, nu mi-e foarte frică acum. Nu e nevoie. Eu sunt Autism şi pun pariu că mă cunoaşteţi sau ştiţi despre mine. Sau dacă nu, mă veţi cunoaşte în curând. Mărşăluiesc înainte mai repede ca niciodată. Caut alţi copii tot timpul. Caut alţi copii să consum şi alte vieţi să distrug. Mi-e groază de ziua când se va privi la mine cu milă sau – mai rău – cu înţelegere pentru că în acea zi voi începe să mor.

     Dar între timp sunt în siguranţă, liber să bântui tot mai mult. Liber să aduc durere şi suferinţă, ceea ce fac atât de bine. Sunt într-o misiune şi am mult de muncă şi din fericire nimeni nu mă opreşte încă.

... Salut. Daţi-mi voie să mă prezint:
 -  Mă cheamă Autism. Poate mă cunoaşteţi sau ştiţi despre mine. Dacă nu,  nici o grijă ,  mă veţi întâlni curând …"